Lecturi în Audioteca Citatepedia
Predestinat
Patimi reunite într-un nor de ceară
Topit-au sămânța unei iubiri ingrate,
Am privit jos, la planurile sparte
Și mai apoi, privesc în sus... ca să mă doară.
Voiam să merg prin viață așa cum vrea oricine...
N-am reușit decât să mă rănesc;
Al meu scop de viață nu s-a vrut pământesc,
Veleitățile-au fost date a fi divine.
Cu cât mă-mpotriveam a fi ce mi s-a dat,
Cu-atât mă istoveam în boală și căință...
Pân' ce-am pierdut lupta și cu a mea voință,
Primind să fiu ce fost-am destinat.
Soartă sau destin, viață sau trăire,
Cu toții le avem; le prețuim divers.
Vrem sau nu a crede despre al lor mers,
El nu ne aparține și nici a noastră fire!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Cererea de la miezul nopții
Când m-ai avea atunci în față,
M-ai înțelege negreșit...
Și ți-ai fi dat o altă viață
Să fi făcut ce ai sărit.
Când m-ai atinge cu sfială,
Și părul tu mi-ai mângâia...
Ai fi pierdut o învoială,
Ce doar de tine depindea.
Și dulce ar fi fost momentul
În care pieptul ar vorbi...
Iar buzele să n-aibă dreptul
A spune ce noi le-am rosti.
Așa de multă gălăgie,
Între noi doi, tăcând ardent...
Încât simțim o frenezie
Învăluind mult prea strident.
Și la un punct... îmi găsești ochii
Și te-adâncești în ei dorind
Să-ți descifrez taine prin stropii
Unor mesaje pribegind...
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Călător înspre veșnicie
Să simți cum mori și naști din nou
E ca o filă de poveste!...
Primești o zi ca pe-un cadou,
Pe care-l ai... și nu mai este;
Dureri în pianină surdă
Se contopesc prin sunet mut,
Din conversații dorul zburdă
Spre inimi ce l-au cunoscut.
Îți vezi o pleoapă ce se zbate
Dintr-atât chin ce l-ai avut,
Dorind să-nvingi încă o moarte
Și să trăiești din ce-ai pierdut.
Te vezi rătăcitor prin note albe
A muzicii ce-o scrii necontenit,
La fel se scrie și destinul clipei ce o soarbe
Te scrii pe tine și poate n-ai simțit.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Amurg cu Dumnezeu
Stau la pervaz, privesc în zare,
Miracol cum Tu Te numești...
O adiere îmi apare,
Primită-n vântul care ești.
Un cer senin și fără jale
Găsesc uitându-mă de-aici...
Cristal curat cu pietre rare
Se oglindește-n ochii mici.
De la fereastra mea îți cânt
Vorbe ce vin în a mea minte,
Atât tânjesc ca să Te simt
Și pentru asta nu-s cuvinte!...
Noaptea se lasă-ncet de sus
Și se coboară peste lume,
De am vedea mult mai presus
De un amurg în al său nume.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Cornelia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Unde e dragostea?...
Dedicată tuturor celor care caută iubirea...
Și rătăcea un vânt nebun,
Ce peste noi se învârtea...
Ca să-ți arăt, sau poate spun...
Povestea despre El și Ea.
Și n-a fost vreme de răbdare,
Să se adune laolalt,
Mici sentimente temătoare...
Ce simțeau unul, celălalt...
O primăvară înghețase,
Mult prea devreme și banal...
Când dragostea nu încetase,
Zbătându-se ca și un val.
Și am privit nedumerită,
Cum frunze verzi pălesc ușor...
Când dragostea nu e primită,
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Czika Levente
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Bine ai venit acasă, suflete al meu
pentru Annai
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Un dor mi-a fost de tine, suflet luminat,
Din prea multă lumină fost-ai lovit mereu,
Dar azi, bine-ai venit... Domnul mi te-a dat.
Bine-ai venit acasă, nume nedorit...
Particulă din mine, jumate alungată,
Astăzi te întâmpin cu zâmbet împlinit,
Lipește-te de mine, să închegăm o soartă.
Bine-ai venit acasă, suflete al meu...
Duh dintr-o Lumină ce m-a lăsat să vin,
Acuma sunt întregul și sufletul sunt eu...
M-am adunat în mine și sunt în toate plin.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Culorile unui destin
pe coală albă de hărtie
așez mărgăritare calde,
picurând din agonie
a unei inimi albe.
rânduri se scriu cu purpuriu
din rănile de gând,
închise-n suflet azuriu
cu lacrimi susurând.
cuvinte cad din diamante,
care-au cioplit o fericire
sortită unei minți savante
și unui duh de nemurire.
un trandafir negru-al pierzării
file a șters din calendar...
m-a pus în gara așteptării
în locuri de amar.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
La tine, mamă, vin
La tine vin când mă topesc
În multe lacrimi și dureri,
La tine mamă poposesc
Să mă înveți cum e să speri.
La tine vin când obosită
Renunț la vise și comori
Iar tu-mi șoptești că sunt sortită
Și cu nădejde mă-mpresori.
La tine mamă găsesc apă
Când sufletul mi-e însetat,
Și-mi dai avânt de pe o rampă
Într-un destin aici lăsat.
La tine mama mea iubită
Gândul mă cheamă neîncetat
Și mă găsesc așa-mplinită
Când dragostea iar ți-am aflat.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Sunt doar ce am primit
Doi ochi privesc prin ploi de vise,
Din constelații i-am avut...
Sună dorințele promise
La ușa mea dintr-un trecut.
Un tren de vise ajunge-n gară,
Pe unde fost-am eu cândva...
La fel toridă și polară
Purtată de acel ceva.
Și încă ochii mei se miră
De oamenii cum forfotesc...
Îi simt cum mor, deși respiră
Zicându-și vesel: "Eu trăiesc!"
Planetele mă-nconjurară,
Ca norii unui dor de gând,
Privirea-aceea... atât de rară!
O tot aștept visând.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Izvoarele vieții (iunie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Restaurare
În somnul meu căzută înfloresc,
Așteptam cu teamă ceasul îngeresc
Și la fereastra mea s-apară stele luminoase,
Luminile divine, străluciri mieroase.
Priveam cum zorile afară în mine se topeau
Și-atunci pe loc o lacrimă ele îmi slăveau
Lumini mă-mpresurară să-mi cânte la ureche
Sanctificându-mi lacrima cea fără de pereche.
Rece ca oceanul simțeam prezența mea,
Pe un pământ fierbinte fără nici o stea;
Și-atunci priveam spre cer și aruncam cuvinte
Să-mi fie auzite și-ntoarse înmiite.
Iar anotimpuri au trecut pe veșnicul meu cer
Și mă pierdeam necunoscut fără să mai sper
Dar auzită a mea strigare, veșnic și mereu,
Mi-a dăruit nădejdea bucurii în greu.
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Să ai ce să pierzi... (2007)
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Recită: Adina-Cristinela Ghinescu
Pentru a recomanda lecturile din Adina-Cristinela Ghinescu, adresa este:
